Tomiță a venit pe lume mult așteptat și dorit. Familia lui a aflat despre autism atunci când el avea doi ani. Intrarea în comunitate a adus primele semne de întrebare părinților lui și la doi ani și patru luni, temerile lor s-au confirmat printr-un diagnostic pe care Doina, mama lui, îl numește:

”crunt, dureros, neașteptat de violent”

Un diagnostic care însă,  i-a trezit la realitate și care i-a forțat să găsească soluții. 

Doina, Adi și Luca sunt cea mai bună familie pe care Tomiță o putea avea.

Aventura de recuperare a început într-un ritm susținut și odată cu ea, a început transformarea familiei lui Toma. Ei au înțeles că autismul, dincolo de duritatea diagnosticului este poate un pas în evoluția oamenilor.

IQ-ul de peste 130 al lui Tomiță și primele victorii i-au făcut pe Adi și Doina să își schimbe perspectiva.

Au trecut de la „nu face, nu poate, nu există”, la „wow ce știe să facă Toma, wow ce corect reușește să reproducă melodia, wow ce memorie grozavă are…”.

O astfel de mentalitate, inspirată și susținută de terapeuți și psihologi este exact ceea ce Tomiță are nevoie pentru a-și depăși limitele impuse de societate.

 

Terapia, completată cu experiențe din viața reală

10 ore de terapie ABA pe săptămână, logopedie și grădiniță pentru copii tipici.

Trei elemente pentru care părinții lui Tomiță luptă constant.

Și scântei din evoluția lui Tomiță, cum ar fi că citește de la 2 ani jumătate, datorită minunatului cântec despre cățelul B-I-N-G-O, i-au motivat să caute continuu noi metode de a-l conecta pe Tomiță la tot ce-l înconjoară.

Tomiță și Luca

Dragostea arătată de Luca, fratele lui mai mare, e o altă poveste.

O poveste cu iubire necondiționată, în care Luca e un jalon pentru Tomiță.

Doina ne povestește:

Sunt ca doi pui de leu care se fugăresc, se hârjonesc, se luptă și se gâdilă cu multă bucurie. Când Luca e plecat de acasă, Toma îl caută, îl strigă, îl cheamă. E o simbioză foarte frumoasă între ei.

Și Luca îl sprijină fără rezerve, chiar dacă, purtat de pasiunea lui pentru muzică, Tomiță îi împrumută setul de tobe 🙂

Bunicii lor, de altfel, glumesc întrebându-se ce se vor face Adi și Doina cu doi toboșari?

Magia Unicornilor. Un pas firesc spre vindecare și progres.

Destul de curând, după ce au aflat diagnosticul lui Tomiță, părinții lui s-au alăturat Asociației Magia Unicornilor, unde dau direcție nu numai vieții lor, ci și a altor oameni asemenea lor. Organizează evenimente și ocazii de socializare pentru copiii lor, informează cadrele didactice despre ce înseamnă educația acestor copiii speciali și nu în ultimul rând sprijină familiile copiiilor cu autism prin campanii de strângere de fonduri.
Doina a concluzionat activitatea lor la Magia Unicornilor așa:

sunt mândră că am construit un nucleu de oameni foarte faini, care nu așteaptă „să se facă”, „să ni se dea”, ci care și-au luat destinul în propriile mâini și fac, se implică și schimbă mentalități de dragul copiilor lor.

Nimic nu ne mai poate opri!