Ne cunoșteam deja de vreo oră, două. Eram la masă la un restaurant din Bistrița, când Edy, după ce fusese atent câteva minute la David, a exclamat cu inconfundabilul accent bistrițean (pe care nu-l pot imita) : ” măi, să fie, ăsta-i fix ca și mine! ”
L-am găsit pe Edy la Bistrița, alături de mama lui Ana. Alexa, sora lui, studiază la București. Ana a lăsat deoparte jurnalismul atunci când a aflat că Edy are autism. Acum conduce Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism „Micul Prinț“.
Edy nu s-a formalizat prea mult, ne-a primit rapid în camera lui și s-a înțeles cu David foarte bine. După ce ne-a cântat două piese, Edy i-a arătat lui David fotografii din călătoriile sale.
În fața pianului, veselia lui Edy se transformă într-o seriozitate incredibilă. Transformarea e vizibilă și confirmă că muzica a avut un rol special în evoluția lui Edy.
Edy este un tânăr foarte vesel, cu înclinații artistice evidente către muzică și în mod particular către pian.
Studiază pianul la liceul de muzică din Bistrița.
Dacă la început muzica a însemnat terapie pentru Eduard, acum este o parte importantă a vieții lui.
Edy a luptat mult pentru a ajunge la liceul de muzică și datorită talentului său, el a cântat la mai multe concerte și concursuri de muzică.
De curând a descoperit că-i place enorm să se scufunde
Anul trecut a făcut primele scufundări în Marea Roșie, unde își dorește foarte mult să se întoarcă și anul acesta.
Ne-am plimbat împreună prin centrul orașului Bistrița, unde Edy ne-a fost ghid, prezentându-ne cu atenție principalele obiective turistice.
Nu am ratat pizza cu cartofi prăjiți, o premieră pentru David, o pasiune pentru Edy.
O simplă căutare pe internet vă va întoarce multe filme cu Edy cântând. Interpretează minunat, cu răbdare și pasiune.
Merită să-l vedeți și mai ales să-l ascultați. Sunt convins că în viitorul apropiat îi vom vedea numele din ce în ce mai mult pe afișele concertelor de muzică clasică.
Și dacă organizați un concert, vă recomandăm să-l invitați pe Edy să vă încânte cu piesele lui favorite.